TIMORÁ, timorez, vb. I. Tranz. (Livr.) A speria; a intimida. – Din timorat (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TIMORÁ vb. tr. a înspăimânta, a intimida. (< timorat)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TIMORÁ vb. v. intimida, speria.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

timorá vb., ind. prez. 1 sg. timoréz, 3 sg. și pl. timoreáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink