TIMÍNĂ s. f. bază azotată pirimidinică din compoziția acizilor nucleici. (< fr. thymine)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TIMÍNĂ, timíne, s. f. Pirimidină (C5H6N2O2) care reprezintă una dintre cele patru baze care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului dezoxiribonucleic. Cf. adenină, citozină, guanină și uracil. (terminolog. științif., din neolat. thymus (= timus, glandă din care a fost izolată pentru prima dată) + suf. -ină (cf. citozină); cf. engl., fr. thymine) [MW, TLF]
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink