ȚIMBÁL s. n. v. țambal.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
laura_tache
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ȚIMBÁLĂ s. f. v. țambal.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
laura_tache
| Semnalează o greșeală
| Permalink
timbale 1. (it. timbales, timbales cubani; engl. timbales; fr. timbales cubaines; germ. Timbales), de origine populară sud-americană, t. au pătruns în Europa pe dou căi: prin turneele orch. de dansuri pop. cubaneze și prin muzica de jazz*. În orch. simf. au fost introduse prin lucrările unor compozitori S- amer. din sec. 20, iar ulterior de compozitori N- amer. și europ. T. sunt instr. de percuție cu câte o membrană, fără coarde neacordabile, cilindrul lor având următoarele dimensiuni: înălțimea, în ambele t., de 13 cm, iar diametrul de 33 și respectiv 36 cm. Cele două instr. sunt unite printr-un ax și fixate pe un suport special. Membrana se întinde cu ajutorul unor șuruburi montate pe cilindrul instr. Sunetul se obține prin lovirea membranei cu baghetele (2) de tobă mică*, cu măturelele* sau cu degetele, creându-se nenumărate efecte. Timbrul* lor se aseamănă, în registrul (1) acut, cu acela al timpanelor*. 2. V. timpan.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink