TICĂIÁLĂ s. f. (Rar) Muncă fără spor; mocăială. – Ticăi2 + suf. -eală.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TICĂIÁLĂ s. v. mocăială.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ticăiálă s. f., g.-d. art. ticăiélii; pl. ticăiéli
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink