TIBICÉN s.m. (Ant.) Cântăreț din fluier, din flaut. [< lat. tibicen, cf. fr. tibicen].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TIBICÉN s. m. (ant.) cântăreț din fluier, din flaut. (< lat. tibicen)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink