5 definiții pentru «tetraclorură»   declinări

TETRACLORÚRĂ, tetracloruri, s. f. Combinație a clorului cu un corp simplu tetravalent. ◊ Tetraclorură de carbon = lichid greu, incolor, cu miros plăcut care se folosește ca solvent pentru grăsimi, lacuri etc., la fabricarea insecticidelor și la umplerea unor stingătoare de incendii. – Din fr. tétrachlorure.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TETRACLORÚRĂ s.f. Combinație a clorului cu un corp simplu tetravalent. ♦ Tetraclorură de carbon = lichid greu, incolor, cu miros dulceag, întrebuințat în unele aparate de stins incendiile sau ca solvent neinflamabil. [< fr. tétrachlorure].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TETRACLORÚRĂ s. f. combinație a clorului cu un element tetravalent. ♦ ~ de carbon = compus organic lichid, incolor, cu miros plăcut, în unele aparate de stins incendiile, ca solvent neinflamabil, la fabricarea lacurilor, a insecticidelor etc. (< fr. tétrachlorure)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tetraclorúră s. f. (sil. -tra-clo-) clorură
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TETRACLORURĂ DE CARBÓN s. (CHIM.) tetraclormetan.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink