terteleci sn vz terteleac²

perteleac sn vz terteleac¹ corectat(ă)

terfeleac sm vz terteleac¹

terteleac¹ [At: DAME, T. 153 / V: (reg) terfe~ sm, ~ag, ~leci, (sst) per~ sn / Pl: ~eci, ~ece / E: ns cf tertă] (Olt; Mun) 1 sn (La moară) Tititrez (7). 2 sn Vălug (la moară). 3 sn Parte a joagărului, pe care este fixat ferăstrăul vertical Si: pârghie. 4 a (D. lucruri) De dimensiuni mici. 5 a (D. lucruri) De mărime potrivită Si: (reg) tertelecos. 6 a (D. persoane) Scund și îndesat Si: bondoc. 1 a (D. persoane) Slab. 8 sm (Dep; îf terfeleac) Om prost.

terteleag² sn vz terteleac¹

terteleác și -eág n., pl. ege. Olt. Hadarag, titirez (la moară). V. ștremeleag.

TERTELECI s. v. pârghie.

terteleci s. v. PÎRGHIE.

TERTELEAC s. v. hădărag, titirez.

terteleac s. v. HĂDĂRAG. TITIREZ.

terteleac, s.n., adj. (reg.) 1. (s.n.) hădărag, titirez, tertă. 2. parte a joagărului, pârghie. 3. (adj.) mic, scund, îndesat, bondoc; slab, prizărit.