tero- [At: DN³ / E: fr théro-, it tero-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1-2 (De) vară.

TERO²- v. terio-.

TERO¹- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(de) vară”, „văratic”. [< fr. théro-, it. tero-, cf. gr. theros – vară].

TERO²-/TERIO-, -TERIU elem. „animal, fiară, monstru”. (< fr. théro-, -thério, -thérium, cf. gr. therion)

TERO¹-, -TERĂ elem. „vară, timpul verii”. (< fr. théro-, -thère, cf. gr. theros)

terio- [At: DN³ / P: ~ri-o / E: it terio-, fr thério-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Animal (1). 2 Animalier (1).

TERIO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „animal”, „fiară”, „animalier”. [Pron. -ri-o-, var. tero-. / < it. terio-, fr. thério-, cf. gr. therion].

-TERĂ elem. tero¹-.

TERIO- elem. tero²-.

TERO-₂ „monstru, fiară”. ◊ gr. ther, os „animal sălbatic, fiară” > fr. théro-, engl. id. > rom. tero-. □ ~latrie (v. -latrie), s. f., adorație a animalelor sălbatice; ~morfe (v. -morf), s. f. pl., ordin de reptile fosile acvatice sau terestre, prezentînd caractere comune cu stegocefalii și cu mamiferele; ~pitec (v. -pitec), s. m., maimuță din familia cercopitecidelor, cu biotopul reprezentat prin munți înalți și stîncoși din Etiopia; ~pode (v. -pod), s. n. pl., subordin de reptile dinozauriene carnivore și bipede, apărute în triasic, atingînd dimensiuni uriașe în cretacicul superior.

TERO-₁ „vară, timpul verii”. ◊ gr. theros „vară” > fr. théro-, germ. id., engl. id. > rom. tero-. □ ~file (v. -fil₂), adj., s. f. pl., (plante) cu frunze căzătoare, rezultate în perioada aceleiași veri; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante erbacee anuale, lipsite de capacitatea de a forma organe de hibernare; ~megatermă (v. -mega-, v. -term), s. f., temperatură medie de vară de peste 20°C; ~mezotermă (v. mezo-, v. -term), s. f., temperatură medie de vară între 12-20°C; ~microtermă (v. micro-, v. -term), s. f., temperatură medie de vară sub 12°C.

-TERĂ „vară, timpul verii”. ◊ gr. theros „vară” > fr. -there, engl. id., germ. id. > rom. -teră.

TERI-₂, v. TERIO-. □ ~odonte (v. -odont), s. f. pl., reptile fosile din ordinul teromorfelor, cu dentiție diferențiată, din care se trag mamiferele.

TERIO- „fiară, animal sălbatic”. ◊ gr. therion „fiară, animal sălbatic” > fr. thério-, engl. id., it. terio- > rom. terio-. □ ~morf (v. -morf), adj., (despre motive ornamentale) în formă de fiară.