6 definiții pentru «tern»   declinări

TERN, -Ă, terni, -e, adj. (Livr.) Fără luciu, șters, spălăcit; fig. fără relief, fără culoare; mohorât, monoton. – Din fr. terne.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TERN ~ă (~i, ~e) 1) (despre obiecte, materiale etc.) Care este lipsit de strălucire; fără luciu. Ceramică ~ă. 2) fig. Care provoacă plictiseală; plictisitor. /<fr. terne
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TERN, -Ă adj. (Liv.) Șters, mat, spălăcit; (fig.) fără relief, fără culoare; monoton. [< fr. terne].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TERN, -Ă adj. 1. fără luciu, șters, mat. 2. (fig.) fără relief, fără culoare, spălăcit, uniform, monoton. (< fr. terne)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TERN adj. v. anost, banal, comun, monoton, placid, plictisitor, prozaic, spălăcit, șters, uniform.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tern adj. m., pl. terni; f. sg. térnă, pl. térne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink