TERMOREZISTÉNT, -Ă, termorezistenți, -te, adj. (Despre unele materiale) Rezistent la căldură. – Din fr. thermorésistant.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TERMOREZISTÉNT ~tă (~ți, ~te) Care rezistă la temperaturi înalte. /<fr. thermorésistant
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TERMOREZISTÉNT, -Ă adj. Rezistent la temperaturi (înalte sau joase); care nu-și modifică proprietățile sub acțiunea căldurii; refractar. [< fr. thermorésistant].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TERMOREZISTÉNT, -Ă adj. rezistent la temperaturi înalte sau la presiune; care nu se deformează sub acțiunea căldurii. (< fr. thermorésistent)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
termorezistént adj. m., pl. termorezisténți; f. sg. termorezisténtă, pl. termorezisténte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
termorezistént, -ă adj. (tehn.) Rezistent la temperaturi înalte sau la presiune ◊ „Aceste țesături sunt neinflamabile, termorezistente.” I.B. 28 III 63 p. 3. ◊ „De remarcat de asemenea și noile produse executate – pentru prima oară – din sticlă termorezistentă cu grad sporit de rezistență la șocuri puternice de la 250 la 25 grade Celsius.” R.l. 3 VIII 79 p. 2; v. și vitrat (din fr. thermorésistant; PR 1968; LTR; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink