6 definiții pentru «termoplastic»   declinări

TERMOPLÁSTIC, -Ă, termoplastici, -ce, adj. (Despre materiale solide) Care nu-și modifică structura când este încălzit până la înmuiere și apoi răcit. – Din fr. thermoplastique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TERMOPLÁSTIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre substanțe) Care devine plastic sub influența căldurii și a presiunii. 2) (despre materii plastice) Care nu-si schimbă proprietățile sub acțiunea temperaturilor înalte. /<fr. termoplastique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TERMOPLÁSTIC, -Ă adj. (Despre substanțe) Care devine plastic sub influența căldurii și a presiunii. ♦ (Despre o materie plastică) Care nu-și modifică proprietățile la acțiunea repetată a temperaturilor înalte. [Cf. fr. thermoplastique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TERMOPLÁSTIC, -Ă adj. (despre materiale solide) care, încălzit la înmuiere și apoi răcit, nu-și modifică structura. (< fr. thermoplastique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

termoplástic adj. m. (sil. -plas-) plastic
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

termoplástic, -ă adj. (chim.) Care capătă plasticitate sub efectul căldurii ◊ „Au apărut sachetele termoplastice, perfect impermeabile, pentru bomboane.” Sc. 7 X 61 p. 4; v. și pasphil (din fr. thermoplastique, engl. thermoplastic; PR 1956; TDE, TDTF; DEX, DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink