TERCIUIÁLĂ, terciuieli, s. f. Terciuire. [Pr.: -ciu-ia-] – Terciui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TERCIUIÁLĂ s. (Transilv.) toroșteală. (~ fructelor.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

terciuiálă s. f., g.-d. art. terciuiélii; pl. terciuiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink