2 intrări
12 definiții

Explicative DEX

TERASIER, -Ă, terasieri, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Care ține) de terasament. 2. S. m. Lucrător la terasament. [Pr.: -si-er] – Din fr. terrassier.

TERASIER, -Ă, terasieri, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Care ține) de terasament. 2. S. m. Lucrător la terasament. [Pr.: -si-er] – Din fr. terrassier.

terasier, ~ă [At: ALEXI, W. / P: ~si-er / Pl: ~i, ~e / E: fr terrassier] 1-3 sm Persoană care lucrează la terasament (1-3). 4-6 a Care ține de terasament (1-3). 7-8 a Privitor la terasament (7-9).

TERASIER s.m. Lucrător la terasamente. [Pron. -si-er. / < fr. terrassier].

TERASIER, -Ă I. adj. referitor la terasament. II. s. m. lucrător la terasamente. (< fr. terrassier)

terasier, -ă adj. Care ține de terasament ◊ „Constructorii Trustului utilaj terasier București au terminat și dat în exploatare primul obiectiv din cadrul Complexului de amenajări hidroameliorative Albița-Fălciu.” R.l. 29 IX 67 p. 1 (din terasă + -ier; DN, DN3 – alt sens, DEX-S)

TERASIER ~i m. Muncitor specializat în operații de terasare. /<fr. terrassier

terasier m. lucrător de terasamente (la căile ferate).

*terasiér m. (fr. terrassier). Lucrător (soldat de geniŭ) care lucrează la terasamente.

Ortografice DOOM

terasier2 (muncitor) (desp. -si-er) s. m., pl. terasieri

+terasier1 (desp. -si-er) adj. m. (cilindru ~), pl. terasieri; f. terasie (foreză ~), pl. terasiere

terasier (-si-er) s. m., pl. terasieri

terasier s. m. (sil. -si-er), pl. terasieri

Intrare: terasier (adj.)
terasier2 (adj.) adjectiv
  • silabație: -si-er info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terasier
  • terasierul
  • terasieru‑
  • terasie
  • terasiera
plural
  • terasieri
  • terasierii
  • terasiere
  • terasierele
genitiv-dativ singular
  • terasier
  • terasierului
  • terasiere
  • terasierei
plural
  • terasieri
  • terasierilor
  • terasiere
  • terasierelor
vocativ singular
plural
Intrare: terasier (persoană)
  • silabație: -si-er info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terasier
  • terasierul
  • terasieru‑
plural
  • terasieri
  • terasierii
genitiv-dativ singular
  • terasier
  • terasierului
plural
  • terasieri
  • terasierilor
vocativ singular
  • terasierule
  • terasiere
plural
  • terasierilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

terasier, terasieadjectiv

  • 1. (Care ține) de terasament. DEX '09 DEX '98 MDN '00 DCR2
    • format_quote Constructorii Trustului utilaj terasier București au terminat și dat în exploatare primul obiectiv din cadrul Complexului de amenajări hidroameliorative Albița-Fălciu. R.l. 29 IX 67 p. 1. DCR2
etimologie:

terasier, terasierisubstantiv masculin

  • 1. Lucrător la terasament. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.