TERAPEÚTIC, -Ă, terapeutici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a medicinii care studiază mijloacele și metodele de tratament, precum și modul de întrebuințare a medicamentelor; știința vindecării bolilor; terapie. 2. Adj. Care ține de terapeutică (1), privitor la terapeutică. [Pr.: -pe-u-] – Din fr. thérapeutique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TERAPEÚTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de terapeutică; propriu terapeuticii. /<fr. thérapeutique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TERAPEÚTIC, -Ă adj. Referitor la terapeutică. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „curativ”, „(referitor la) terapie”, „de îngrijire medicală”. [Pron. -pe-u-. / < fr. thérapeutique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TERAPEÚTIC, -Ă I. adj. referitor la terapeutică. II. s. f. 1. ramură a medicinei care studiază tratamentul bolilor; terapie. 2. metodă de vindecare a unei boli; tratament (2). (< fr. thérapeutique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

terapeútic adj. m., pl. terapeútici; f. sg. terapeútică, pl. terapeútice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink