TERȚÍNĂ, terține, s. f. Poezie în formă fixă, alcătuită din strofe de trei versuri, dintre care al doilea rimează cu primul și cu al treilea din strofa următoare; terțet (2). ♦ Strofă dintr-o astfel de poezie. – Din it. terzina.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TERȚÍNĂ ~e f. 1) Poezie cu formă fixă compusă din strofe a câte trei versuri, dintre care primul rimează cu al treilea, în timp ce al doilea vers rimează cu primul și cu al treilea din strofa următoare. 2) Strofă dintr-o astfel de poezie. /<it. terzina
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TERȚÍNĂ s.f. 1. Poezie cu formă fixă, alcătuită din strofe de trei versuri, dintre care primul vers rimează cu al treilea, iar al doilea cu primul și al treilea din strofa următoare. ♦ Strofă dintr-o astfel de poezie. 2. (Rar; liv.) Ternă. [< it. terzina].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TERȚÍNĂ s. f. strofă din trei versuri, dintre care primul rimează cu al treilea, iar al doilea cu primul și al treilea din strofa următoare; poezie din astfel de strofe. (< it. terzina)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TERȚÍNĂ s. (LIT.) (rar) terțet.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

terțínă s. f., g.-d. art. terțínei; pl. terțíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink