TENTÁ, tentez, vb. I. Tranz. A ispiti, a ademeni, a momi. – Din fr. tenter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A TENTÁ ~éz tranz. 1) A supune unei ispite; a ispiti; a ademeni; a momi. 2) (acțiuni) A începe ceva cu scopul de a reuși. /<fr. tenter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TENTÁ vb. I. tr. 1. A ispiti; a ademeni. 2. A încerca, a întreprinde. [< fr. tenter, it., lat. tentare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TENTÁ vb. tr. 1. a ispiti; a ademeni. 2. a încerca, a întreprinde. (< fr. tenter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TENTÁ vb. a ademeni, a amăgi, a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, (înv.) a aromi, a năpăstui, (fig.) a îmbia. (Perspectiva îl ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A tenta ≠ a dezgusta
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tentá vb., ind. prez. 1 sg. tentéz, 3 sg. și pl. tenteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink