TENSIÚNE, tensiuni, s. f. 1. Stare a ceea ce este întins; încordare. ♦ Fig. Situație încordată; zbucium sufletesc, nervozitate. ♦ Forță interioară care ia naștere într-un corp supus unor forțe exterioare. 2. Diferență de potențial între două puncte ale unui câmp electric. 3. Presiunea vaporilor produși de un lichid într-un spațiu închis. 4. (Fiziol.; în sintagmele) Tensiune arterială = presiune cu care circulă sângele în artere, echivalentă cu presiunea pe care sângele o exercită asupra pereților arteriali; presiune mai mare decât cea normală, constituind o stare patologică. Tensiune oculară = tensiune a arterelor oculare. [Pr.: -si-u-] – Din fr. tension, lat. tensio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

TENSIÚNE ~i f. 1) Stare de încordare; întindere. ~ea mușchilor. 2) fig. Stare de spirit sau situație încordată; zbucium sufletesc; încordare. 3) fig. Efort intelectual. 4) fiz. Forță interioară care acționează asupra suprafeței unui spațiu închis. 5) Diferență de potențial dintre două puncte ale unui câmp electric. 6) med. Presiune exercitată de fluxul de sânge asupra vaselor și asupra inimii. [G.-D. tensiunii; Sil. -si-u-] /<fr. tension
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TENSIÚNE s.f. 1. Starea a ceea ce este întins; întindere. ♦ (Fig.) Încordare; zbucium sufletesc, nervozitate. 2. (Fiz.) Forță interioară care acționează asupra unității de arie dintr-o secțiune a unui corp supus unor forțe exterioare. ♦ Presiunea vaporilor produși de un lichid într-un spațiu închis. 3. Diferența de potențial dintre două puncte ale unui câmp electric. 4. (Med.) Presiune exercitată de fluxul sanguin asupra arterelor și asupra inimii. [Cf. fr. tension, lat. tensio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TENSIÚNE s. f. 1. stare a ceea ce este întins; întindere. ◊ (fig.) încordare; surescitare, nervozitate. ◊ (fon.) efort al mușchilor, al coardelor vocale în timpul emisiunii unui sunet; (p. ext.) prima fază a articulării unui sunet. 2. (fiz.) forță interioară care acționează asupra unității de arie dintr-o secțiune a unui corp supus unor forțe exterioare. ◊ presiunea vaporilor produși de un lichid într-un spațiu închis. 3. diferența de potențial dintre două puncte ale unui câmp electric. 4. ~ arterială = presiune exercitată de fluxul sangvin asupra arterelor și asupra inimii. (< fr. tension, lat. tensio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TENSIÚNE s. 1. v. încordare. 2. (FIZ.) intensitate. (~ într-un conducător.) 3. (FIZ.) tensiune de vapori = presiune de vapori. 4. (FIZIOL.) (rar) presiune. (~ arterială.) 5. v. hipertensiune. 6. (fig.) dramatism. (~ unei situații.) 7. încordare, nervozitate. (Stare de ~.) 8. agitație, febrilitate, încordare, înfrigurare, neastâmpăr, neliniște, nerăbdare. (~ dinaintea plecării la drum.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TENSIÚNE s. v. efort unitar, febră.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Tensiune ≠ destindere
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tensiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. tensiúnii; pl. tensiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink