7 definiții pentru „tenesme”   declinări
tenesme
substantiv feminin (F168) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural tenesme tenesmele
genitiv-dativ singular
plural tenesme tenesmelor
vocativ singular
plural tenesmelor
Link către această paradigmă

TENÉSME s. f. pl. Simptom care apare în unele boli, caracterizat prin necesitatea ineficientă și uneori dureroasă de a urina sau de a defeca. – Din fr. ténesme.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

TENÉSME s. f. pl. Simptom care apare în unele boli, caracterizat prin necesitatea ineficientă și uneori dureroasă de a urina sau de a defeca. – Din fr. ténesme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

tenésme s. n. pl.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TENÉSME f. la pl. med. Spasm dureros al sfincterului anal sau vezical, însoțit de necesitatea continuă de urinare sau defecare, în cazul unor boli (prostatice, cistite). /<fr. ténesmes, lat. tenesmus, gr. tenésmos
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TENÉSME s.f.pl. (Med.) Senzație dureroasă produsă de iritarea și contracția sfincterelor anale sau vezicale. [< fr. ténesmes, cf. gr. teinesmos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TENÉSME s. n. pl. contracturi spastice dureroase ale sfincterului anal sau ale colului vezicii urinare. (< fr. ténesmes)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tenésme s. n. pl.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink