TENCUIÁLĂ, tencuieli, s. f. Strat de mortar care se așterne pe ziduri și pe tavane pentru a le proteja și pentru a obține suprafețe netede, cu aspect plăcut. ♦ Tencuire, tencuit¹. [Pr.: -cu-ia-] – Tencui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TENCUIÁLĂ ~iéli f. Strat de mortar aplicat pe suprafața pereților și a tavanului pentru a le proteja și a le netezi. ◊ ~ uscată plăci de ipsos care se întrebuințează în locul tencuielii obișnuite. [G.-D. tencuielii] /a tencui + suf. ~eală
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TENCUIÁLĂ s. (CONSTR.) (înv. și reg.) rasol, rasoleală, (reg.) tencuitură, (Ban.) drișcuială, (Transilv., Ban., prin Bucov.) maltăr, (prin Munt.) morânceală, (prin Transilv.) scrob, șlipă, (Transilv.) văcălaș, văcăluială. (~ la un perete.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tencuiálă s. f., g.-d. art. tencuiélii; pl. tencuiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

tencuială s. f. sg. 1. fard de obraz. 2. (prin ext.) machiaj.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink