TENACITÁTE s. f. 1. Însușirea de a fi tenace (1); stăruință, perseverență, dârzenie. 2. Proprietate a unui material de a se deforma relativ mult, sub acțiunea unor solicitări exterioare, înainte de a se rupe. ♦ Mărime caracteristică unui material solid, egală cu deformația lui specifică la rupere. – Din fr. ténacité, lat. tenacitas, -atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TENACITÁTE f. 1) Caracter tenace; asiduitate; insistență; perseverență. 2) tehn. Capacitate de rezistență la rupere. [G.-D. tenacității] /<fr. tenacité, lat. tenacitas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TENACITÁTE s.f. 1. Calitatea de a fi tenace; stăruință, îndârjire, perseverență. 2. Calitatea unui corp de a fi rezistent la rupere. [Cf. fr. ténacité, it. tenacità].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TENACITÁTE s. f. 1. calitatea de a fi tenace; stăruință, perseverență. 2. calitatea unui material solid de a fi rezistent la rupere. (< fr. tenacité, lat. tenacitas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TENACITÁTE s. 1. v. stăruință. 2. perseverență, răbdare, stăruință. (Dovedește multă ~ în acțiunile sale.) 3. dârzenie, încăpățânare, îndărătnicie, perseverență, persistență, stăruință, (rar) cerbicie. (Obiectiv urmărit cu ~.) 4. v. tărie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tenacitáte s. f., g.-d. art. tenacității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink