TEMPORIZÁRE, temporizări, s. f. Acțiunea de a temporiza și rezultatul ei; amânare, tărăgănare, tergiversare. – V. temporiza.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEMPORIZÁRE s.f. Acțiunea de a temporiza și rezultatul ei; tărăgănare, tergiversare. [< temporiza].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEMPORIZÁRE s. v. amânare, tărăgănare, tergiversare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
temporizáre s. f., g.-d. art. temporizării; pl. temporizări
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEMPORIZÁ, temporizez, vb. I. Tranz. (Livr.) 1. A amâna, a tărăgăna, a tergiversa. 2. A face să se producă cu intermitență. – Din fr. temporiser.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A TEMPORIZÁ ~éz tranz. rar (acțiuni, activități, soluționări etc.) A reține un timp până la o ocazie mai potrivită; a amâna în așteptarea unor condiții mai favorabile. /<fr. temporiser
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEMPORIZÁ vb. I. tr. (Liv.) A amâna, a tărăgăna, a tergiversa. [< fr. temporiser, cf. lat. tempus – timp].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEMPORIZÁ vb. tr. a amâna, a tărăgăna, a tergiversa. (< fr. temporiser)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEMPORIZÁ vb. v. amâna, lungi, tărăgăna, tergiversa.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
temporizá vb., ind. prez. 1 sg. temporizéz, 3 sg. și pl. temporizeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CORD DE TEMPORIZARE țesătură rezistentă de diferite mărimi care asigură progresivitatea deschiderii parașutei în vederea diminuării șocului mecanic.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink