14 definiții pentru temnicer

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEMNICER, temniceri, s. m. Paznic, supraveghetor, gardian la o închisoare. – Temniță + suf. -ar.

TEMNICER, temniceri, s. m. Paznic, supraveghetor, gardian la o închisoare. – Temniță + suf. -ar.

temnicer sm [At: PO 136/19 / V: (înv) ~ceariu, ~ițar, ~tim / Pl: ~i / E: temniță + -ar] 1 (Înv) Paznic de închisoare Si: gardian. 2 (Mar) Deținut (2).

TEMNICER, temniceri, s. m. Paznic într-o închisoare; gardian. Acest tratat de edificație era probabil singura carte pe care mila vreunui temnicer i-o va fi pus la îndemînă. IORGA, L. I 509. A înnoptat și trebuie să mă duc să-mi iau slujba de temnicer la turnul Londrei. NEGRUZZI, S. III 269. Dă unul portarului, Altul temnicerului. TEODORESCU, P. P. 528.

TEMNICER ~i m. Supraveghetor într-o închisoare. /temniță + suf. ~ar

temnicer m. păzitor de temniță. [Slav. TĬMĬNIČARĬ].

temnicér m. (d. temniță; vsl. tĭmĭnĭčarĭ, captiv, bg. tŭmničar, temnicer). Păzitor de temniță. V. pîrcălab.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

temnicer s. m., pl. temniceri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TEMNICER s. gardian. (~ într-o închisoare.)

Intrare: temnicer
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • temnicer
  • temnicerul
  • temniceru‑
plural
  • temniceri
  • temnicerii
genitiv-dativ singular
  • temnicer
  • temnicerului
plural
  • temniceri
  • temnicerilor
vocativ singular
  • temnicerule
  • temnicere
plural
  • temnicerilor
temniceariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
timnicer
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
temnițar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

temnicer, temnicerisubstantiv masculin

  • 1. Paznic, supraveghetor, gardian la o închisoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Acest tratat de edificație era probabil singura carte pe care mila vreunui temnicer i-o va fi pus la îndemînă. IORGA, L. I 509. DLRLC
    • format_quote A înnoptat și trebuie să mă duc să-mi iau slujba de temnicer la turnul Londrei. NEGRUZZI, S. III 269. DLRLC
    • format_quote Dă unul portarului, Altul temnicerului. TEODORESCU, P. P. 528. DLRLC
etimologie:
  • Temniță + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.