TELERECEPTÓR, telereceptori, s. m. (Biol.) Sistem exteroceptiv vizual, auditiv sau olfactiv care permite percepția stimulilor de la distanță. – Din fr. télérécepteur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TELERECEPTÓR s.m. Exteroceptor (ochiul, urechea, nasul) care recepționează stimuli senzoriali de la distanță. [< fr. télérécepteur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TELERECEPTÓR s. m. exteroceptor (ochiul, urechea, nasul) care recepționează stimulii senzoriali de la distanță. (< fr. télérécepteur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

telereceptór s. m., pl. telereceptóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink