6 definiții pentru telematic, telematică   declinări

TELEMÁTICĂ s. f. tehnica transmiterii la mare distanță și a valorificării informațiilor, care combină informatica cu sateliți și alte procedee moderne de comunicații. (< fr. télématique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

telemátică s. f., g.-d. art. telemáticii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TELEMÁTIC, -Ă, telematici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnică de transmitere și prelucrare automată a informației la mare distanță prin intermediul sateliților și al altor procedee moderne de comunicație. 2. Adj. Care folosește rețelele de telematică (1). – Din fr. télématique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

telemátic adj. m., pl. telemátici; f. sg. telemátică, pl. telemátici
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

telemátică s.f. (inform.) ◊ „Informația «telematizată». Autoritățile franceze au anunțat recent un șir de hotărâri privind crearea unei vaste rețele de «telematică», tehnica transmiterii la mare distanță și valorificării informațiilor, care combină informatica (computere de mari dimensiuni și «bănci» gigantice de date) cu sateliți și alte procedee moderne de comunicații (telefonie, telex, teleconferință, videoconferință, instalații de telecoptere, sisteme teletext).” Sc. 3 III 79 p. 5 (din fr. télématique; cf. it. telematica; DMC 1978, DPN 1979)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

telemátic, -ă adj. Care folosește rețelele de telematică ◊ „Annecy va fi primul oraș telematic din Franța.” R.l. 12 X 79 p. 6; v. și viditel (din fr. télématique; DMC 1978)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink