TELEFONÍE s. f. Transmitere, de obicei bilaterală, la distanță a sunetelor (transformate în unde electromagnetice) cu ajutorul aparatelor de telefon, legate între ele prin cabluri conducătoare. – Din fr. téléphonie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

TELEFONÍE f. Transmitere la distanță și recepționare de la distanță a unor mesaje cu ajutorul telefonului. [G.-D. telefoniei] /<fr. téléphonie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TELEFONÍE s.f. Transmitere la distanță a sunetelor cu ajutorul telefoanelor. [Gen. -iei. / < fr. téléphonie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TELEFONÍE s. f. transmitere la distanță a vorbirii cu ajutorul telefoanelor. (< fr. téléphonie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

telefoníe s. f., art. telefonía, g.-d. telefoníi, art. telefoníei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink