TEÍNĂ s. f. Alcaloid cristalizat, strălucitor, cu gust amărui, asemănător cu cafeina, extras din frunzele de ceai, întrebuințat în medicină ca excitant al nervilor și al inimii sau pentru efectele sale diuretice. – Din fr. théine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TEÍNĂ f. Substanță organică sub formă de cristale, cu gust amărui, extrasă din ceai și întrebuințată, mai ales, în medicină. [G.-D. teinei] /<fr. théine
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEÍNĂ s.f. Alcaloid cristalizat, cu gust amărui, care se extrage din ceai, întrebuințându-se în medicină ca excitant al nervilor și al inimii sau ca diuretic. [Pron. te-i-. / < it. teina, fr. théine].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TEÍNĂ s. f. alcaloid cristalizat, cu gust amărui, din ceai, folosit în medicină ca excitant al nervilor și al inimii, sau ca diuretic. (< fr. théine)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

teínă s. f., g.-d. art. teínei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink