TEFLÓN s. n. 1. Material plastic, rezistent la acțiunea agenților corosivi, la foc etc. 2. Vas de bucătărie confecționat din teflon (1). – Din fr. téflon, engl. teflon.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEFLÓN n. Material plastic rezistent la acțiunea agenților corosivi, folosit la fabricarea țesăturilor neinflamabile, a izolatoarelor electrice și a garniturilor supuse coroziunii. [Sil. te-flon] /<fr. téflon
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: TEFLON® – marcă înregistrată DuPont -
raduborza
TEFLÓN s.n. Material plastic obținut prin polimerizare. [< fr. téflon].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEFLÓN s. n. 1. material foarte rezistent la agenții chimici, la temperatură și coroziune, pentru garnituri, vase de bucătărie, izolatori electrici etc. 2. vas de bucătărie din acest material. (< fr. téflon, engl. teflon)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEFLÓN s. (CHIM.) politetrafluoretilenă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: TEFLON® – marcă înregistrată DuPont -
raduborza
teflón s. n. (sil. -flon)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: TEFLON® – marcă înregistrată DuPont -
raduborza
teflón s.n. Material plastic derivat din etilenă și fluor, foarte rezistent la acțiunea agenților chimici și la temperatură ◊ „Tigaie de teflon în care se prăjește fără grăsime.” Mag. 9 II 77 p. 5; v. și R.l. 28 IX 79 p. 4; v. și pasphil (1966) (din fr. téflon; cf. engl., rus. teflon; PR 1948; El. Carabulea în LR 3/74 p. 188; LTR, DTP; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink