11 definiții pentru «tedeum»   declinări

TEDÉUM, tedeumuri, s. n. 1. (în forma Te Deum) Imn în limba latină, în formă de psalm, de preamărire a lui Dumnezeu. 2. Scurt serviciu religios (oficiat într-o împrejurare solemnă). [Scris și: Te Deum] — Din lat. Te Deum [laudamus].
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

TEDÉUM, tedeumuri, s. n. 1. Vechi imn latin în formă de psalm de preamărire a lui Dumnezeu. 2. Scurt serviciu religios (oficiat într-o împrejurare solemnă). [Scris și: Te Deum] – Din lat. Te Deum [laudamus].
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

tedéum (serviciu religios) (-de-um) s. n., pl. tedéumuri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TEDÉUM s. (BIS.) (înv.) moleben, slavoslovie. (A oficia un ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEDÉUM ŭri n. 1) Cântec religios, în limba latină, având ca subiect proslăvirea lui Dumnezeu. 2) Serviciu divin scurt, oficiat la începutul unor festivități. [Sil. -de-um] /<lat. Te Deum
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEDÉUM s.n. Slujbă, serviciu divin care se oficiază în împrejurări solemne. [Pron. -de-um. / < lat., fr. Te Deum (laudamus)].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TEDÉUM s. n. 1. serviciu divin care se oficiază cu prilejul unor momente solemne. 2. (muz.) compoziție scrisă pentru astfel de ceremonie. (< lat. Te Deum /laudamus/)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tedéum s. n. (sil. -de-um), pl. tedéumuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

te-deum n. cântec bisericesc de mulțumire, recitat la împrejurări solemne.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

te déum n., pl. urĭ (lat. te Deum laudamus, „pe tine, Doamne, te lăudăm”, cum începe un vestit cîntec al bisericiĭ catolice). Serviciŭ religios solemn. V. slavoslovie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

tedeum (cuv. lat.) 1. Imn (1) atribuit lui Niceta de Remesiana (335-404), care începe cu cuvintele: Te Deum laudamus.... 2. Slujbă bis. ținută cu prilejul unor momente solemne (în afara liturghiei*), care începe cu imnul t. (1). Sin.: molénie (sl. молини, gr. τέησις, lat. preces, „rugăciune [de mulțumire]”). 3. Compoziție muzicală de tipul cantatei*. Cultivat de clasici, a atins punctul culminant prin T. lui Bruckner.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink