TAUTOCRONÍSM s.n. (Fiz.) Proprietate a unui punct material, care, pornind fără viteză inițială, descrie o curbă tautocronă. [< fr. tautochronisme].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TAUTOCRONÍSM s. n. 1. egalitate de durată. 2. proprietate a unei curbe tautocrone. (< fr. tautochronisme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tautocronísm s. n. (sil. ta-u-, -cro-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink