2 intrări
8 definiții

Explicative DEX

TARTUFE s.m. (Liv.) Tip uman ipocrit, fățarnic. [Pron. -tüf, var. (după alte surse) tartuf. / < fr. tartufe, cf. Tartufe – personaj din piesa omonimă a lui Molière].

TARTUFE TüF/ s. m. tip uman ipocrit, fățarnic. (< fr. tartufe)

tartuf sm [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 122 / P: ~tüf / Pl: ~i / E: Tartuffe] (Liv) Om ipocrit.

Tartuf m. tipul ipocritului religios (după numele unui personaj dintr’o comedie a lui Moliere).

*tartúf, -ă adj. (după numele luĭ Tartuffe, un personagiŭ dintr’o comedie a luĭ Molière. V. cartof). Ipocrit religios.

Ortografice DOOM

*Tartufe/Tartuffe (personaj) [pron. tartüf] s. propriu m.

Sinonime

TARTUF s. v. fățarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean. Var. (după alte surse) tartufe.

tartuf s. v. FĂȚARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFĂCUT. ȘIRET. VICLEAN.

Intrare: tartufe
  • pronunție: tartüf
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tartufe
plural
  • tartufe
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
  • pronunție: tartüf
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tartuf
  • tartuful
  • tartufu‑
plural
  • tartufi
  • tartufii
genitiv-dativ singular
  • tartuf
  • tartufului
plural
  • tartufi
  • tartufilor
vocativ singular
plural
Intrare: tartufă
  • pronunție: tartüf
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tartu
  • tartufa
plural
  • tartufe
  • tartufele
genitiv-dativ singular
  • tartufe
  • tartufei
plural
  • tartufe
  • tartufelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tartufe, tartufesubstantiv masculin invariabil

  • 1. Tip uman ipocrit, fățarnic. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.