TANTALIT, tantalituri, s. n. Mineral compus din fier și mangan, care cristalizează în sistemul rombic de culoare neagră sau roșu-închis, cu luciu semimetalic. – Din fr. tantalite.

tantalit sn [At: ENC. TEHN. I, 404 / V: ~ă sf / Pl: ? / E: fr tantalite] Mineral compus din fier și mangan, care se prezintă sub formă de cristale rombice, de culoare neagră, brună sau roșie, utilizat pentru extragerea tantalului (1) și a altor metale rare.

TANTALIT, tantalituri, s. n. Mineral compus din fier și mangan, care cristalizează în sistemul rombic, de culoare neagră sau roșu-închis, cu luciu semimetalic. – Din fr. tantalite.

TANTALIT, tantalituri, s. n. Mineral cristalizat în sistemul rombic, în cristale de culoare neagră sau roșu-închis și care este un oxid complex de fier, mangan, tantal etc.

TANTALIT s.n. Oxid de tantal, de fier și de mangan, mineral cristalizat, de culoare neagră sau roșie-închisă. [< fr. tantalite].

TANTALIT s. n. mineral cristalizat de fier și mangan, de culoare neagră sau roșie închisă, din care se extrage tantalul¹. (< fr. tantalite)

TANTALIT n. Mineral cristalizat, negru sau roșu-închis, întrebuințat ca materie primă la obținerea tantalului. /<fr. tantalite

tantalită sf vz tantalit

!tantalit s. n., pl. tantalite

tantalit s. n., pl. tantalituri

tantalit s. n., pl. tantalituri