TAMPONÁT, -Ă, tamponați, -te, adj. 1. (Despre vehicule) Ciocnit, lovit (prin izbire). 2. (Despre piele, răni) Atins repetat cu un tampon (2). – V. tampona.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

TAMPONÁT adj. v. ciocnit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TAMPONÁ, tamponez, vb. I. 1. Refl. recipr. (Despre vehicule) A se ciocni, a se lovi. 2. Tranz. A atinge ușor și în repetate rânduri o parte a suprafeței corpului cu un tampon (2) sau cu alt obiect pentru a absorbi transpirația sau secrețiile unei răni. – Din fr. tamponner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

A TAMPONÁ ~éz tranz. 1) (sânge, secreții, lichide) A absorbi cu un tampon. 2) (mai ales vehicule) A izbi din mers. /<fr. tamponner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE TAMPONÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (mai ales despre vehicule) A se lovi venind din direcții opuse; a se ciocni. /<fr. tamponner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TAMPONÁ vb. I. 1. tr. A atinge ușor și repetat cu un tampon, cu o batistă etc. (o rană sângerândă, o parte transpirată a corpului etc.). 2. refl. A se ciocni, a se lovi. [< fr. tamponner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TAMPONÁ vb. I. tr. a atinge ușor și repetat cu un tampon, cu o batistă etc. (o rană sângerândă, o parte transpirată a corpului etc.). II. refl. (despre vehicule) a se ciocni, a se lovi. (< fr. tamponner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TAMPONÁ vb. v. ciocni.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tamponá vb., ind. prez. 1 sg. tamponéz, 3 sg. și pl. tamponeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink