TAHT, tahturi, s. n. (Înv.) 1. Reședință a unei subprefecturi sau a altei administrații locale. 2. Stație de poștă; poștă. 3. Tron împărătesc; scaun domnesc. [Var.: tact, taft s. n.] – Din tc. taht.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TAHT ~uri n. înv. 1) Reședință a unei administrații locale. 2) Han unde călătorii își schimbau caii; stație de poștă. 3) Scaun domnesc. /<turc. taht
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TAHT s. v. capitală, subprefectură, tron.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

taht (-turi), s. n. – Sediu, reședință. – Var. taft, tact. Tc. (per.) taht (Șeineanu, II, 344; Lokotsch 1987), cf. ngr. τάχτι.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

taht s. n., pl. táhturi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink