TABELÁ, tabelez, vb. I. Tranz. A realiza o tabelă. – Din tabelă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TABELÁR, -Ă, tabelari, -e, adj. În formă de tabel (1). ◊ Tipărire tabelară = sistem de tipărire (folosit înainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care era gravat textul. – Din fr. tabellaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A TABELÁ ~éz tranz. A pune într-un tabel. /Din tabel
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TABELÁR ~ă (~i, ~e) Care are formă de tabel; în formă de tabel. ◊ Tipărire ~ă vechi procedeu de tipărire cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care era gravat textul. /<lat. tabellarius, fr. tabellaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TABELÁ vb. I. tr. A face o tabelă. [< tabelă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TABELÁR, -Ă adj. (Despre liste, situații etc.) Care are forma unui tabel. ♦ Tipărire tabelară = vechi sistem de tipărire cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care se grava textul. [Cf. fr. tabellaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TABELÁR, -Ă adj. în formă de tabel. ♦ tipărire ~ă = vechi sistem de tipărire cu ajutorul unor tăblițe de lemn pe care se grava textul. (< lat. tabellarius, gr. tabellaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TABELÁR s. v. curier, mesager, ștafetă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tabéla vb., ind. prez. 1 sg. tabeléz, 3 sg. și pl. tabeleáză; conj. prez. 3 sg. și pl. tabeléze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tabelár adj. m., pl. tabelári; f. sg. tabeláră, pl. tabeláre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink