2 definiții pentru tărciniu
Explicative DEX
tarciníŭ, -íe adj. (turc. tarçini, d. tarcin, pers. dar-čin, scorțișoară). Rar. De coloarea scorțișoareĭ (cafeniŭ deschis): Gloata se îmbracă în suman negru. Singur preotu, dascălu și vornicu aŭ sumane tarciniĭ (Sov. 164).
Etimologice
tărciniu (-ie), adj. – De culoarea scorțișoarei. Tc. (per.) tarçin „scorțișoară” (Scriban). Cuvînt rar, în Mold.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tărciniu
tărciniu adjectiv
| adjectiv (A108) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)