TĂRẤȚĂ, tărâțe, s. f. (Mai ales la pl.) 1. Înveliș al grăunțelor de grâu, de porumb etc. zdrobit prin măcinare și separat de făină la cernut. ◊ Expr. Scump la tărâțe și ieftin la făină, se spune despre cel care este zgârcit la cheltuieli mărunte, dar risipitor când nu trebuie. (Reg.) A face (pe cineva) tărâțe = a rupe în bucăți, a omorî (pe cineva). (Reg.) A se dedulci ca calul la tărâțe = a se deprinde cu binele. 2. Rumeguș (de lemn). 3. (Reg.) Mătreață (a pielii). – Din bg. trici, scr. trice.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂRÂȚĂ ~e f. mai ales la pl. Produs secundar, provenit din învelișul boabelor de cereale măcinate, ales din făină prin cernere. ◊ Cine se amestecă (sau se bagă) în ~, îl mănâncă porcii cine se întovărășește cu oamenii necinstiți, se alege cu neplăceri. /<sl. trice, bulg. trici, sb. trice
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂRÂȚĂ s. v. mătreață, pitiriazis, rumegătură, rumeguș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tărâță vb., ind. prez. 3 sg. tărâțeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tărâță s. f., pl. tărâțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂRÂȚÁ, pers. 3 tărâțează, vb. I. Refl. (Pop.) A se coji, a se jupui. – Din tărâțe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂRÂȚÁ vb. v. coji, descuama, jupui, scoroji.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tărîțe s. f. pl. – Coajă măcinată de boabe de cereale. Sl. triçe (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Philippide, Principii, 38; Cihac, II, 402), cf. bg. trici, sb., cr. trice.Der. tărîțos, adj. (care conține multă tărîță; care are consistența tărîței).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

tărâță s. f. sg. spermă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a fierbe tărâța (într-o femeie) expr. (er.) a fi excitată, a dori să facă dragoste.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a-i da tărâța în foc expr. (er.) 1. (d. femei) a juisa. 2. (d. bărbați) a ejacula.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a-i ieși tărâța pe nas expr. a se enerva.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a se încinge tărâța (în cineva) expr. a se înfuria (pe cineva).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

scump la tărâțe și ieftin la făină / la mălai expr. zgârcit la cheltuieli și risipitor când nu este cazul.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink