TĂMÂIETOÁRE, tămâietori, s. f. Tămâierniță. – Tămâia + suf. -ătoare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂMÂIETOÁRE s. v. cădelniță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tămâietoáre s. f., g.-d. art. tămâietórii; pl. tămâietóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink