TĂLPĂLUÍ, tălpăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A tălpui. – Din magh. talpalni.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂLPĂLUÍ vb. v. pingeli, pingelui, tălpui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tălpăluí², tălpăluiésc, vb. IV (reg.) 1. a tălpui. 2. a împiedica roata carului, cu un lanț.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

tălpăluí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tălpăluiésc, ímperf. 3 sg. tălpăluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. tălpăluiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink