TĂIÓS, -OÁSĂ, tăioși, -oase, adj. I. (Despre obiecte) Care este ascuțit, dur și poate tăia; ascuțit. II. Fig. 1. (Despre vânt, ger etc.) Care biciuiește trupul sau fața, care îți dă senzația că te taie. 2. (Despre privire, glas etc.) Pătrunzător, aspru, ascuțit. 3. (Despre vorbe, stil etc.) Mușcător, caustic. – Tăia + suf. -os.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre obiecte) Care taie bine; ascuțit. Cuțit ~. 2) fig. (despre vânt, ger) Care produce senzația de biciuire, de tăiere. 3) și adverbial fig. (despre privire, glas, vorbe) Care parcă taie; ascuțit. /a tăia + suf. ~os
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂIÓS adj. v. ascuțit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂIÓS adj. v. aspru, răstit, ridicat, sarcastic, satiric.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Tăios ≠ netăios, tocit, tunchit
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tăiós adj. m., pl. tăióși; f. sg. tăioásă, pl. tăioáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink