opțiuni
  • info

14 definiții pentru tâlhărie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÂLHĂRIE, tâlhării, s. f. Furt însoțit de amenințări sau violență; p. gener. furt, hoție. – Tâlhar + suf. -ie.

TÂLHĂRIE, tâlhării, s. f. Furt însoțit de amenințări sau violență; p. gener. furt, hoție. – Tâlhar + suf. -ie.

tâlhărie sf [At: VARLAAM, C. 277 / V: (îrg) tăl~ / Pl: ~ii / E: tâlhar + -ie] 1 Faptă de tâlhar (1) Si: furt, hoție, jaf, (îrg) tâlhărit1, (înv) tâlhărășug, tâlhărșag, tâlhușag, (îvr) tâlhărire, (reg) robălie. 2 (Reg) Haiducie (1).

TÂLHĂRIE ~i f. Faptă de tâlhar; brigandaj. [G.-D. tâlhăriei] /tâlhar + suf. ~ie

tâlhărie f. faptă, meserie de tâlhar.

tălhărie sf vz tâlhărie

TÎLHĂRIE, tîlhării, s. f. Acțiunea de a jefui; jaf, furt, hoție. I-au fost luat banii prin înșălăciune și tîlhărie. NEGRUZZI, S. I 86.

tîlhăríe f. Faptă de tîlhar. Vĭața de tîlhar. – Mold. tălh-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tâlhărie s. f., art. tâlhăria, g.-d. art. tâlhăriei; pl. tâlhării, art. tâlhăriile (desp. -ri-i-)

tâlhărie s. f., art. tâlhăria, g.-d. art. tâlhăriei; pl. tâlhării, art. tâlhăriile

tâlhărie s. f., art. tâlhăria, g.-d. art. tâlhăriei; pl. tâlhării, art. tâlhăriile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TÂLHĂRIE s. banditism, gangsterism, jaf, (franțuzism) brigandaj, (înv. și reg.) tâlhărit, (reg.) robălie, (înv.) tâlhărășug, tâlhărire, tâlhărșag, tâlhușag. (Stârpirea ~.)

TÂLHĂRIE s. v. furat, furătură, furt, haiducie, hoție, pungășeală, pungășie.

TÎLHĂRIE s. banditism, gangsterism, jaf, (franțuzism) brigandaj, (înv. și reg.) tîlhărit, (reg.) robălie, (înv.) tîlhărășug, tîlhărire, tîlhărșag, tîlhușag. (Stîrpirea ~.)

tîlhărie s. v. FURAT. FURĂTURĂ. FURT. HAIDUCIE. HOȚIE. PUNGĂȘEALĂ. PUNGĂȘIE.

Intrare: tâlhărie
tâlhărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tâlhărie
  • tâlhăria
plural
  • tâlhării
  • tâlhăriile
genitiv-dativ singular
  • tâlhării
  • tâlhăriei
plural
  • tâlhării
  • tâlhăriilor
vocativ singular —
plural —
tălhărie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tâlhărie, tâlhăriisubstantiv feminin

  • 1. Furt însoțit de amenințări sau violență. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote I-au fost luat banii prin înșălăciune și tîlhărie. NEGRUZZI, S. I 86. DLRLC
etimologie:
  • Tâlhar + sufix -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.