săvăi¹ av vz săvai^[1] corectat(ă)

săvăi^2[1] v vz sovâlta corectat(ă)

savai¹ av vz săvai

savăi av vz săvai

săbai av vz săvai

sălva v vz sovâlta^[1] corectat(ă)

săva av, c vz săvai

săvai [At: COD. VOR. 148/20 / V: (îvp) sav~ (A și: savai) av, (înv) săva^[1] av, c, săbai av, seva c, (reg) ~văi (A și: săvăi), savăi (A și: savăi) av / E: să + va „vrea”] 1 av (Înv; de obicei urmat de un numeral) Măcar. 2 av (Îvp) Chiar (și ...). 3 av (Îvp) Întocmai. 4 av (Înv; îs) ~ cine Oricine. 5 av (Înv; îs) ~ ce Orice¹. 6 av (Înv; îs) ~ unde Oriunde. 7 av (Înv; îs) Săva a care Oricare. 8 av (Înv; îs) ~ de câte ori Ori de câte ori. 9 av (Înv; îs) ~ cât Oricât¹. 10 av (Îlc) ~ să (sau de) Chiar dacă. 11 av (Îlc) ~ că (sau și) Cu toate că. 12 av (Îvr) În zadar. 13 c (Înv) Deși. 14 c (Înv) Chiar dacă. 15 c (Îvr; îf săva) Dacă. 16 c (Reg) Însă. 17 c (Reg) Ca să, în scopul ... 18 c (Înv; adesea îcr sine însuși) Sau. corectat(ă)

săvolda v vz sovâlta

seva c vz săvai

sivili v vz sovâlta

sobolzi v vz sovâlta

solva² v vz sovâlta

solvi² v vz sovâlta

somolda v vz sovâlta

sovâlca² v vz sovâlta

sovâlsi v vz sovâlta

sovâlta vtrp [At: PAMFILE, I. C. 196 / V: ~lca, ~lsi, ~ârzi, ~volca, ~volda, ~volga, ~voli, ~vol~, ~volzi, ~vulga, sobolzi, solva, solvi, somolda, sălva, săvăi, săvolda, sivili, suhol~, sulvulca, suvâlca, suvleca, suvolca, suvolda, suvolga, suvol~, suvulca / Pzi: sovâlt / E: ml *sub-vol(u)tare] (Trs) 1-2 A soage (1-2).

sovârzi v vz sovâlta

sovolca v vz sovâlta

sovolda v vz sovâlta

sovolga v vz sovâlta

sovoli v vz sovâlta

sovolta v vz sovâlta

sovolzi v vz sovâlta

sovulga v vz sovâlta

suholta v vz sovâlta

sulvulca v vz sovâlta

suvâlcă¹ v vz sovâlta

suvleca v vz sovâlta

suvolca¹ v vz sovâlta

suvolda v vz sovâlta

suvolga v vz sovâlta

suvolta v vz sovâlta

suvulca¹ v vz sovâlta

SĂVAI adv. (Învechit și popular; și în forma savai) Chiar; tocmai. Nainte murgul trece Savai cale de-o prînzare. ODOBESCU, S. II 432. (În poezia populară, servind la scoaterea în evidență a cuvîntului pe care-l precedă) Țipă din gură de șarpe, Săvai cu răcori de moarte. PĂSCULESCU, L. P. 173. Unde este Badiul tău, Savai frățiorul meu! TEODORESCU, P. P. 539. – Variantă: savai adv.

saváĭ V. săvaĭ.

săvá (Olt., Trans.), săváĭ (Munt. Mold.) și sevá (Cod. Vor.) conj. (din vechĭu să, se, dacă și -va ca’n cineva. Săvaĭ ar fi ca cîndaĭ, niscaváĭ, tócmaĭ, scîrțaĭ din cînd, niscaĭ-va, tócma, scîrța. Cp. CL. 1923, 489). Vechĭ. Orĭ, fie, măcar: săvaĭ bogat, săvaĭ sărac. Săvaĭ-cine, orĭ-cine. Săvaĭ o zi, măcar o zi. Să vază săvaĭ, să vază măcar, numaĭ să vază. Săvaĭ că, săvaĭ și, măcar că, cu toate că, deși. Săvaĭ de, chear dacă (Rar și să verĭ, orĭ, saŭ. Să verĭ că, măcar că). Adv. savaĭ, sávăĭ și săvăĭ ca olt. céva îld. cevá. Chear: sávaĭ Toma Alimoș (Teod. P.P. 583 și 563).

sevá V. săva.

SĂVAI conj. v. deși, fie, ori, sau.

SĂVAI adv. v. barem, chiar, exact, întocmai, măcar, tocmai.

SOVÂLTA vb. v. soage.

săvai conj. v. DEȘI. FIE. ORI. SAU.

săvai adv. v. BAREM. CHIAR. EXACT. ÎNTOCMAI. MĂCAR. TOCMAI.

sovîlta vb. v. SOAGE.

săva conj. – Chiar, deși. – Var. săvai, servai. Din să cu va, ca și cîndva, undeva etc. (Tiktin).