3 definiții pentru sătucel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sătucel sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~e / E: sătuc + -el] 1-2 (Îrg; șhp) Sătuleț (1-2).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SĂTUCEL s. v. sătișor, sătuc, sătuleț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sătucel s. v. SĂTIȘOR. SĂTUC. SĂTULEȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: sătucel
sătucel substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)