8 definiții pentru sărăntoacă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂRĂNTOC, -OACĂ, sărăntoci, -oace, s. m. și f. (Adesea peior.) Om sărac (1). – Cf. sl. sirotŭkŭ.

SĂRĂNTOC, -OACĂ, sărăntoci, -oace, s. m. și f. (Adesea peior.) Om sărac (1). – Cf. sl. sirotŭkŭ.

sărăntoc, ~oa smf [At: GT (1839), 146 / V: (reg) ~tuc, ~rân~ / Pl: ~oci, ~oace / E: slv сиротъкъ] 1-2 (Pop; dep) Om (foarte) sărac (7). 3 (Reg) Cerșetor (1).

SĂRĂNTOC, -OACĂ, sărăntoci, -oace, s. m. și f. Om sărac. Cu voi doi, sărăntocilor, am eu o socoteală mai veche. STANCU, D. 55. Ce ți-am spus eu ție, sărăntocule, ai? REBREANU, I. 28. – Variantă: sărîntoc, -oa (RETEGANUL, P. III 62) s. m. și f.

SĂRÎNTOC, -OA adj.[1] v. sărăntoc.

  1. Dar sărăntoc este s. m. și f. gall

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sărăntoa s. f., g.-d. art. sărăntoacei; pl. sărăntoace

sărăntoa s. f., g.-d. art. sărăntoacei; pl. sărăntoace

sărăntoa s. f., g.-d. art. sărăntoacei; pl. sărăntoace

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sărăntoc, sărăntoacă, s.m. și f. (pop.; de obicei deprec.) 1. om foarte sărac. 2. cerșetor.

Intrare: sărăntoacă
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărăntoa
  • sărăntoaca
plural
  • sărăntoace
  • sărăntoacele
genitiv-dativ singular
  • sărăntoace
  • sărăntoacei
plural
  • sărăntoace
  • sărăntoacelor
vocativ singular
  • sărăntoa
  • sărăntoaco
plural
  • sărăntoacelor
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sărântoa
  • sărântoaca
plural
  • sărântoace
  • sărântoacele
genitiv-dativ singular
  • sărântoace
  • sărântoacei
plural
  • sărântoace
  • sărântoacelor
vocativ singular
  • sărântoa
  • sărântoaco
plural
  • sărântoacelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sărăntoc, sărăntocisubstantiv masculin
sărăntoa, sărăntoacesubstantiv feminin

  • 1. adesea peiorativ Om sărac. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cu voi doi, sărăntocilor, am eu o socoteală mai veche. STANCU, D. 55. DLRLC
    • format_quote Ce ți-am spus eu ție, sărăntocule, ai? REBREANU, I. 28. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.