2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sărmănesc, ~ească a [At: ANON. CAR. / V: ~ăim~ / Pl: ~ești / E: sărman + -esc] 1 Care aparține sărmanului (1). 2 Specific sărmanului (1).
sărmănésc, -eáscă adj. Vechĭ. De sărman.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sărăimănesc, ~ească a vz sărmănesc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărmăni vi [At: N. TEST (1648), 91r/7 / V: surum~ / Pzi: ~nesc / E: sărman] (Îrg) A sărăci (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
surumăni v vz sărmăni
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SĂRMĂNI vb. v. calici, ruina, sărăci, scăpăta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sărmăni vb. v. CALICI. RUINA. SĂRĂCI. SCĂPĂTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sărmănesc, -easă, adj. (înv.) care aparține sărmanului; de sărman.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: sărmănesc
sărmănesc adjectiv
adjectiv (A81) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
sărăimănesc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sărmăni
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)