21 de definiții pentru săpunel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂPUNEL, -EA, -ICĂ, săpunei, -ele, s. n., s. f. I. S. n. 1. Diminutiv al lui săpun. 2. Supozitor (pe bază de săpun) pentru copii. II. (Bot.) 1. S. n. Odagaci. 2. S. f. pl. Plantă erbacee ornamentală cu flori mari (Aster laexigatus).Săpun + suf. -el.

săpunel, ~ea [At: I. GOLESCU, C. / V: (reg) sapon~, saponele sfp, săpon~, sop~, sorpon~, sorponele sfp, sup~ / Pl: ~ei, ~e / E: săpun + -el, -ea] 1-3 sn Săpunaș (1-3). 4 smf (Bot; reg; îs soponele domnești) Săpunariță (1) (Saponaria officinalis). 5 sm (Reg; îf saponel) Mică plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ și cu flori mari roșii-purpurii Si: (reg) cimbrișor (1), cimbru (1) (Thymus comosus). 6 sm (Bot; reg) Vălul-miresei (Gysophila muralis). 7 sf (Lpl) Plantă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albastre, cultivată pentru ornament Si: (reg) dumitraș, floarea-sfintei-Mării, salbă1 (15)-moale, sălcioară (5), scânteiuțe (12), stele-chineze, vinețele (Aster novae-angliae). 8 sf (Lpl) Săpuneală (9) (Aster laevigatus). 9 sf (Reg; lpl; îf soponele) Flori-de-toamnă (Aster salignus). 10 sf (Reg; lpl) Scânteiuțe (9) (Aster novi-belgii).

SĂPUNEL, -EA, -ICĂ, săpunei, -ele, subst. I. S. n. 1. Diminutiv al lui săpun. 2. Supozitor (pe bază de săpun) pentru copii. II. (Bot.) 1. S. n. Odagaci. 2. S. f. pl. Plantă erbacee ornamentală cu flori mari (Aster laexigatus).Săpun + suf. -el.

SĂPUNEL, săpunele, s. n. 1. Diminutiv al lui săpun. 2. (Bot.) Odagaci. Avea un obraz ca floarea săpunelului, alb și dulce. DELAVRANCEA, S. 43. Firele se scot, se scutură de florile care au fiert și apoi se spală în flori de săpunel, care fac un fel de spumă ce curăță. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 52. Calul era tot alb de spume, gîndeai că-i săpunit cu săpunele, așa era de asudat. RETEGANUL, P. I 26.

săpunel n. plantă ale cării frunze frecate în apă spumegă ca săpunul (Saponaria).

săpunél m., pl. (d. săpun). Săpunariță. S.n. pl. e. Med. pop. Bucățică de săpun care se pune copiilor constipați.

săpuni sf [At: I. GOLESCU, L. / Pl: ~nele / E: săpunea css] 1-5 Săpunea (4, 7-10).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

săpunel s. n., pl. săpunele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SĂPUNEL s. v. ciuin, odagaci, săpunariță.

SĂPUNEL s. 1. săpunaș. (Săpun mic sau ~.) 2. (BOT.; Thymus comosus) (reg.) cimbrișor. 3. (BOT.; Aster novae-angliae; la pl.) (reg.) dumitraș, pocrovă, sălcioară, scânteiuțe (pl.), vinețele (pl.), floarea-Sfintei-Marii, salbă-moale.

SĂPUNEL s. 1. săpunaș. (Săpun mic sau ~.) 2. (BOT.; Thymus comosus) (reg.) cimbrișor. 3. (BOT.; Aster novae-angliae; la pl.) (reg.) dumitraș, pocrovă, sălcioară, scînteiuțe (pl.), vinețele (pl.), floarea-Sfintei-Marii, salbă-moale.

săpunel s. v. CIUIN. ODAGACI. SĂPUNARIȚĂ.

Intrare: săpunel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săpunel
  • săpunelul
  • săpunelu‑
plural
  • săpunele
  • săpunelele
genitiv-dativ singular
  • săpunel
  • săpunelului
plural
  • săpunele
  • săpunelelor
vocativ singular
plural
săponel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
supunel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sorponele
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sorponel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sopunel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
soponele
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săpunea
  • săpuneaua
plural
  • săpunele
  • săpunelele
genitiv-dativ singular
  • săpunele
  • săpunelei
plural
  • săpunele
  • săpunelelor
vocativ singular
plural
săpunică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săpuni
  • săpunica
plural
  • săpunele
  • săpunelele
genitiv-dativ singular
  • săpunele
  • săpunelei
plural
  • săpunele
  • săpunelelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soponel
  • soponelul
  • soponelu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • soponel
  • soponelului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

săpunel, săpunelesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui săpun. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Supozitor (pe bază de săpun) pentru copii. DEX '09 DEX '98
  • 3. botanică Ciuin, odagaci, săpunariță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Avea un obraz ca floarea săpunelului, alb și dulce. DELAVRANCEA, S. 43. DLRLC
    • format_quote Firele se scot, se scutură de florile care au fiert și apoi se spală în flori de săpunel, care fac un fel de spumă ce curăță. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 52. DLRLC
    • format_quote Calul era tot alb de spume, gîndeai că-i săpunit cu săpunele, așa era de asudat. RETEGANUL, P. I 26. DLRLC
etimologie:
  • Săpun + sufix -el. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.