10 definiții pentru sălășluință
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SĂLĂȘLUINȚĂ, sălășluințe, s. f. (Reg.) Locuință, sălaș. – Sălășlui + suf. -ință.
SĂLĂȘLUINȚĂ, sălășluințe, s. f. (Reg.) Locuință, sălaș. – Sălășlui + suf. -ință.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sălășluință sf [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 6v/5 / Pl: ~țe / E: sălășlui + -ință] 1-3 Sălășluire (1-3). 4-8 Sălaș (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂLĂȘLUINȚĂ, sălășluințe, s. f. (Rar) Loc unde sălășluiește cineva; locuință. Era sălășluința unui zmeu. ISPIRESCU, L. 337.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sălășluință f. sălaș obișnuit: era sălășluința unui smeu ISP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sălășluínță f., pl. e și -ire f. (d. a sălășlui). Rar. Sălaș, sediŭ, domiciliŭ, adăpost, patrie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sălășluință (pop.) s. f., g.-d. art. sălășluinței; pl. sălășluințe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sălășluință (reg.) s. f., g.-d. art. sălășluinței; pl. sălășluințe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sălășluință s. f., g.-d. art. sălașluinței; pl. sălășluințe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SĂLĂȘLUINȚĂ s. v. adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, sălaș, trai, viață, viețuire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sălășluință s. v. ADĂPOST. AȘEZARE. CASĂ. CĂMIN. DOMICILIU. LOCUINȚĂ. SĂLAȘ. TRAI. VIAȚĂ. VIEȚUIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sălășluință, sălășluințesubstantiv feminin
-
- Era sălășluința unui zmeu. ISPIRESCU, L. 337. DLRLC
-
etimologie:
- Sălășlui + sufix -ință. DEX '98 DEX '09