2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂLTĂTOARE, săltători, s. f. Sac de plasă folosit la pescuitul crapului.

SĂLTĂTOR, -OARE, săltători, -oare, adj. (Rar) Săltăreț. – Sălta + suf. -ător.

SĂLTĂTOR, -OARE, săltători, -oare, adj. (Rar) Săltăreț. – Sălta + suf. -ător.

săltător, ~oare [At: ANON. CAR. / V: ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: sălta + -tor] 1-3 a (Rar) Săltăreț (1-3). 4 a (Înv; îs) Fântână ~oare Fântână arteziană. 5 a (Îvr; d. muzică, versuri, etc.) Săltăreț (9). 6 sf (Înv) Zvâcnire. 7 sf Sac de plasă sau instalație din șipci ori ghiondere, folosite ca anexe la gardurile pescărești cu leasă, în perioada creșterii sau a scăderii apelor, în care se prind peștii care sar (din interior) aceste garduri.

săltătoriu, ~oarie a vz săltător

SĂLTĂTOR, -OARE, săltători, -oare, adj. (Rar) Care saltă; săltăreț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

săltătoare (înv.) s. f., g.-d. art. săltătorii; pl. săltători

săltătoare (înv.) s. f., g.-d. art. săltătorii; pl. săltători

săltătoare s. f., g.-d. art. săltătorii; pl. săltători

săltător (rar) adj. m., pl. săltători; f. sg. și pl. săltătoare

săltător (rar) adj. m., pl. săltători; f. sg. și pl. săltătoare

săltător adj. m., pl. săltători; f. sg. și pl. săltătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SĂLTĂTOARE s. v. convulsie, leagăn, spasm.

săltătoare s. v. CONVULSIE. LEAGĂN. SPASM.

FÂNTÂNĂ SĂLTĂTOARE s. v. arteziană, fântână (arteziană, țâșnitoare), havuz.

SĂLTĂTOR adj. v. săltat, săltăreț, sprinten, vioi, zglobiu.

fîntînă săltătoare s. v. ARTEZIANĂ. FÎNTÎNĂ (ARTEZIANĂ, ȚÎȘNITOARE). HAVUZ.

SĂLTĂTOR adj. ritmat, sacadat, săltat, săltăreț, (prin Mold. și Bucov.) scuturat. (Un dans popular ~.)

săltător adj. v. SĂLTAT. SĂLTĂREȚ. SPRINTEN. VIOI. ZGLOBIU.

Intrare: săltătoare
săltătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săltătoare
  • săltătoarea
plural
  • săltători
  • săltătorile
genitiv-dativ singular
  • săltători
  • săltătorii
plural
  • săltători
  • săltătorilor
vocativ singular
plural
Intrare: săltător
săltător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săltător
  • săltătorul
  • săltătoru‑
  • săltătoare
  • săltătoarea
plural
  • săltători
  • săltătorii
  • săltătoare
  • săltătoarele
genitiv-dativ singular
  • săltător
  • săltătorului
  • săltătoare
  • săltătoarei
plural
  • săltători
  • săltătorilor
  • săltătoare
  • săltătoarelor
vocativ singular
plural
săltătoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

săltătoare, săltătorisubstantiv feminin

  • 1. Sac de plasă folosit la pescuitul crapului. DLRLC

săltător, săltătoareadjectiv

etimologie:
  • Sălta + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.