2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

săcrăți vr [At: VÂRCOL, M. / Pzi: esc / E: nct] (Olt) 1 A se supăra. 2 A i se acri de ceva, de cineva.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

săcrăți, săcrățesc, vb. IV refl. (reg.) a se supăra; a i se acri (de ceva sau de cineva).

Intrare: săcrățire
săcrățire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săcrățire
  • săcrățirea
plural
  • săcrățiri
  • săcrățirile
genitiv-dativ singular
  • săcrățiri
  • săcrățirii
plural
  • săcrățiri
  • săcrățirilor
vocativ singular
plural
Intrare: săcrăți
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • săcrăți
  • săcrățire
  • săcrățit
  • săcrățitu‑
  • săcrățind
  • săcrățindu‑
singular plural
  • săcrățește
  • săcrățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • săcrățesc
(să)
  • săcrățesc
  • săcrățeam
  • săcrății
  • săcrățisem
a II-a (tu)
  • săcrățești
(să)
  • săcrățești
  • săcrățeai
  • săcrățiși
  • săcrățiseși
a III-a (el, ea)
  • săcrățește
(să)
  • săcrățească
  • săcrățea
  • săcrăți
  • săcrățise
plural I (noi)
  • săcrățim
(să)
  • săcrățim
  • săcrățeam
  • săcrățirăm
  • săcrățiserăm
  • săcrățisem
a II-a (voi)
  • săcrățiți
(să)
  • săcrățiți
  • săcrățeați
  • săcrățirăți
  • săcrățiserăți
  • săcrățiseți
a III-a (ei, ele)
  • săcrățesc
(să)
  • săcrățească
  • săcrățeau
  • săcrăți
  • săcrățiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)