săcél V. cesal.

SĂCEL 1. Com. în jud. Harghita, situată în E pod. Târnavelor; 1.377 loc. (2005). Expl. de gaze naturale (în satul S.). Satul S. apare menționat documentar în 1453. În satul Șoimușu Mic se află o biserică din sec. 13 (azi biserică reformată), cu unele refaceri din sec. 15. 2. Com. în jud. Maramureș, situată în SE depr. Maramureș, la poalele NV ale m-ților Rodnei, pe cursul superior al râului Iza, în zona pasului Șetref; 3.731 loc. (2005). Stație de c. f. Expl. de gresii și calcar. Vechi centru de ceramică roșie, nesmălțuită, decorată cu linii negre sinuoase. În satul S., atestat documentar în 1453, se află o biserică de lemn cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel (1728) și una de zid cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1910). Rezervația naturală Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei, inclusă în Parcul Național al m-ților Rodnei.

SĂCELU 1. Masiv deluros în Subcarpații Gorjului, în zona de contact cu prelungirile de S ale m-ților Parâng. Axat pe un anticlinal, dealul S. este alcătuit din gresii, marne, argile, nisipuri și conglomerate. Alt. max.: 563 m. Fragmentat de râurile Aniniș, Turbați, Blahnița, Ciocardia ș.a. Acoperit cu păduri de gorun în amestec cu carpen. 2. Com. în jud. Gorj, situată la poalele dealului omonim, în zona de confl. a râului Turbați cu Blahnița; 1.805 loc. (2005). Muzeu etnografic și de istorie, amenajat într-o casă din sec. 18. Pomicultură. Centru de dogărit. Satul S. este inclus în rândul stațiunilor balneoclimaterice, având numeroase izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, sodice, cunoscute din 1840 și analizate chimic în 1865. Stațiunea S. este indicată în tratarea afecțiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, ginecologice, otorinolaringologice, a bolilor tubului digestiv (colon iritabil), hepatobiliare ș.a. Primele stabilimente balneare au fost construite în 1888. Bisericile Sfinții Voievozi (1748-1764) și Sf. Nicolae (1810) și casa lui Vasile Moangă (sec. 18), în satul S. Punct fosilifer (formațiuni eocene) și rezervația geologică Biserica Dracilor.