4 definiții pentru sâmbecioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sâmbecioară[1] sf [At: MARIAN, Î. 384 / V: ~bici~ / Pl: ~re / E: sâmbătă + -ioară] 1 (Ban) Colac care se dă de pomană în sâmbăta (2) mare. 2 (Olt) Colăcel pe care se pune semnul crucii cu pristolnicul. corectat(ă)
- În original, incorect accentuat: sâmbecioară — LauraGellner
sâmbicioară sf vz sâmbecioară
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sîmbecĭoáră f., pl. e (din d. sîmbătă). Ban. Colac care se oferă în Sîmbăta patimilor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sâmbecioară, sâmbecioare, s.f. (reg.) colac care se dă de pomană în sâmbăta mare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: sâmbecioară
sâmbecioară substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sâmbicioară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.